Din 2000 incoace, fiecare an a fost prezis ca fiind “anul desktop-ului Linux”. Acel an nu a venit si nici nu se anunta a veni prea curand. Mai mult, in vreme ce cota de piata a Linux-ului nu a depasit niciodata 1%, un alt pretendent, Apple, a venit puternit din spate, l-a intrecut si a acaparat 10% din piata sistemelor de operare, punand bine pe jar lumea din Redmond.

Linux-ului nu i-a fost harazit sa devina liderul pietei, ci, mai degraba, sa fie un “game changer” si un facilitator al inovatiei. In anii ‘90, Linux oferea o alternativa la Unix in mediile academice/stiintifice, precum si in infrastructura Internet. In anii 2000, a devenit o alternativa la Unix si la Windows Server in mediile Enterprise si IMM. Incepand cu Asus Eee PC, Linux a devenit o alternativa la Windows pe netbook-uri, iar odata cu Android a devenit o optiune viabila si pe piata telefoanelor mobile. Aceasta alternativa ridica insa mari probleme companiilor care nu se adapteaza suficient de rapid. IBM, HP, Novell si Sun s-au adaptat si acum diviziile Linux sau Open Source ale acestor companii anunta trimestrial profituri nesperate. SCO se afla la extrema cealalta, nu numai ca nu s-a adaptat, dar a si refuzat sa accepte schimbarea pana in momentul cand a devenit neglijabil pe piata solutiilor de business. Recent, gigantul Microsoft se confrunta cu anumite dificultati. Conform Net Applications, Internet Explorer si Windows au pierdut 10%, respectiv 3% in ultimul an din cota de piata corespunzatoare, iar serviciile online (search) nu doar ca nu au reusit sa se impuna, dar si ele urmeaza acelasi trend descendent. Reactia Microsoft a constat intr-o disponibilizare record a 5.000 de angajati si o restructurare a diviziilor interne. O parte a acestor restructurari include si crearea unui departament Open Source. Cu cateva zile in urma, Microsoft a inceput recrutarea prin intermediul retelei Linkedin a unui Director pentru Strategii Open Source, ale carui segmente tinta vor fi PC-urile, netbook-urile si dispozitivele mobile cu acces Internet (MID). Putem banui ca aceasta miscare este facuta pentru a adapta strategia Microsoft la cerintele in continua schimbare, precum si pentru a contracara popularitatea in crestere a proiectelor gen Ubuntu Linux si Mozilla Firefox.

Sun a adoptat de ceva timp aceasta schimbare. In 2007 a publicat Java sub licenta GPL, l-a recrutat pe Ian Murdock (initiatorul Debian GNU/Linux) pentru a conduce proiectul Open¬Solaris, iar in 2008 a achizitionat MySQL si Innotek, producatorul solutiei open-source de virtualizare VirtualBox. Astfel, cu Java, OpenOffice.org si MySQL in portofoliu, Sun devine unul dintre cei mai importanti jucatori open-source si sustinatori ai Linux. Integrarea noilor divizii nu a fost deloc o sarcina usoara si a rezultat chiar in despartiri notorii, precum cofondatorii Monty Widenius si David Axmark, urmati recent de fostul CEO al MySQL, Marten Mikos.

Distributii Linux
Probabil cel mai important eveniment al anului, din punctul de vedere al distributiilor, va fi lansarea unei noi versiuni Debian. La aproape doi ani de la lansarea versiunii anterioare, 4.0 sau Etch, proiectul Debian va lansa versiunea 5.0 (denumita si Lenny) a distributiei Debian GNU/Linux. Aceasta aduce atat versiuni noi ale unor aplicatii esentiale (Apache 2.2.9, Bind 9.5, glibc 2.7, OpenSSH 5.1, Post¬fix 2.5, PostgreSQL 8.3, Python 2.5, X.org 7.3, Firefox 3.0.3 redenumit Icedove in Debian), cat si optimizari (sistemul de fisiere ext3 fiind mai rapid in operatiile cu multe fisiere, redimensionabil live, in timpul functionarii) sau suport pentru noi arhitecturi hardware (ARM EABI).
Principalele distributii pentru desktop, Ubuntu si Fedora, sunt asteptate, in versiunile urmatoare (Ubuntu 9.04, respectiv Fedora 11), sa vina cu un spor de performanta, imbunatatiri de interfata, precum si instrumente de gestion¬are a masinilor virtuale, cu un accent sporit pentru KVM, pe langa traditionalele platforme Xen si VMware. Optimizarile vor fi generate de adaptarea la platforma preferata a momentului: netbook-urile si cloud computing. In speta: timp redus de pornire, sisteme de fisiere mai rapide si optimizate pentru SSD (ext4 in Fedora), suport imbunatatit pentru 3G, chipset-uri wireless si power management mai eficient.

Linux pe Netbook
Daca in 2009 cota de piata estimata a netbook-urilor reprezinta 11% din totalul laptopurilor, se asteapta ca in 2012 aceasta sa ajunga la 20%. Aceasta crestere va fi sustinuta de portabilitatea ceruta de consumatori, migrarea catre SaaS si cloud computing (sau, pe scurt, mutarea aplicatiilor in browser), nevoia de mentinere a costurilor la un nivel scazut, precum si de modelele mai eficiente si mai performante aflate deja pe plansa de desen a producatorilor.
Desi Asus a format aceasta nisa cu Eee PC si Linux, ne asteptam ca modelele din 2009 ale Eee PC sa fie preponderent livrate cu Windows XP si eventual spre sfarsitul anului cu Windows 7, in detrimentul Linux-ului. Concurentii princi¬pali insa, Acer, HP si Dell, vor continua oferta combinata de XP si Linux, venind chiar cu solutii inovatoare, precum HP MIE (Mobile Internet Ex¬perience). Prin MIE, HP ofera o interfata grafica axata pe nevoile principale ale consumatorului: e-mail, mesagerie instanta, retele sociale, filme, muzica, interfata construita deasupra distributiei Ubuntu Linux 8.04 LTS (Long Term Support). O surpriza este generata de Toshiba, un partener traditional al Microsoft care lanseaza un netbook livrat cu o versiune personalizata de Ubuntu Linux. Ubuntu, de altfel, va fi distributia Linux preferata a producatorilor de netbook-uri, cu exceptia celor asiatici (Asus, Acer, Lenovo) ce vor prefera in continuare Linpus.
O noua distributie pentru netbook-uri, cu un accent pe retelele sociale, Jolicloud, este asteptata in primavara acestui an de la fon¬datorul Netvibes. Jolicloud incearca sa aplice principiile interfetei simple si intuitive ale iPhone-ului la un netbook, pastrand totusi flexibilitatea unui sistem deschis.
TechCrunch cu al sau CrunchPad are o alta abordare: un Linux minimal (din nou Ubuntu) ce porneste doar un browser (o varianta de Webkit) si prezinta un display cu touchscreen, boxe si wifi. Prototipul are dimensiunile unei coli A4, cantareste aproximativ 1,5 kg si are un cost estimat la 299 dolari. Scopul acestuia este de a aduce in bratele consumatorului un dispozitiv ieftin, utilizabil in fotoliu sau in fata televizorului pentru a verifica pe IMDB comentarii despre filmul care urmeaza la TV sau pe Hulu, pentru a asculta muzica pe MySpace sau pentru a verifica e-mail-ul. Doua alte platforme mobile bazate pe Linux, Moblin (sustinut de Intel) si Google Android sunt in continuare asteptate sa prinda aripi si sa se regaseasca atat pe noile generatii de telefoane mobile, dar mai ales pe dispozitive mobile cu Internet (MID) sau chiar netbook-uri.
O categorie aparte de solutii Linux o constituie sistemele tip InstantOn. Acestea aduc posibilitatea de pornire aproape instantanee a calculatorului intr-un mediu Linux. Astfel de tehnologii sunt oferite astazi de DeviceVM (SplashTop, integrat deja in placile de baza Asus), Phoenix (HyperSpace, integrat in lapto¬purile Asus), Dell (LatitudeON) sau Coreboot, fost LinuxBIOS. Toate aceste solutii bazate pe Linux ofera utilizatorilor un mediu instant in mai putin de o secunda de la pornirea calculatorului, cu browser web, client de mail, Skype si mesagerie instanta. Rapid si economic, sistemul poate fi functional cateva zile, nu doar cateva ore precum un laptop. Spre finalul anului 2009, sistemele Linux InstantOn ar trebui sa fie prezente in majoritatea sistemelor nou produse, atat desktop-uri, cat si laptopuri.

Virtualizare
De cativa ani de zile, daca vrei sa captezi atentia cuiva, pomenesti acest cuvant magic: “virtualizare”. Consolidare, izolare, securitate, cloud computing sunt doar cativa termeni ce orbiteaza in jurul acestui concept. Jucatorii principali in acest domeniu sunt EMC prin VMware, Microsoft cu Hiper-V si Citrix cu Xen. VMware si Xen sunt evident solutiile cele mai apropiate de mediul Linux, VMware ESX Server incluzand chiar un kernel Linux, iar solutia de management VMware Service Console fiind de fapt o distributie Redhat Enteprise Linux modificata. In acelasi timp, Xen se regaseste inclus in distributiile majore Linux, precum RedHat, Novell, Debian si Ubuntu. Desi concurenti, Xen si VMware au colaborat la definirea unui protocol standard de comunicare intre hypervisor si masinile virtuale, protocol numit Virtual Ma¬chine Interface si care este inclus deja in kernel-ul Linux incepand cu versiunea 2.6.21.
In umbra celor doi jucatori principali regasim solutii mai putin populare, precum Sun xVM (sau VirtualBox) si KVM ce au insa potentialul de a deveni solutii favorite Linux in 2009.
Sun xVM VirtualBox este un produs desktop open-source deja inclus in majoritatea distributiilor, echivalent cu VMware Workstation. Avantajele fata de cel din urma sunt disponibilitatea imediata in distributii, neavand restrictii de licentiere si distribuire, precum si o performanta sporita in functionarea masinilor virtuale.
KVM, pe de alta parte, este mai apropiat de Xen si VMware Server, diferentiindu-se de acestea prin modul de functionare si gestionare a masinilor virtuale, asemenea oricarui alt proces din Linux. Un atu suplimentar al KVM ar putea fi apartenenta la RedHat, aceasta companie achizitionand in 2008 producatorul KVM, Qumranet. Ne asteptam astfel ca in 2009 sa vedem solutii noi de virtualizare si de management al infrastructurilor virtualizate venind chiar de la liderul pietei open-source.
In mod cert vom asista la o avalansa de tehnologii Linux ce vor facilita managementul sistemelor virtualizate prin solutii de generare rapida de masini virtuale personalizate sau de migrari live ale masinilor virtuale intre platforme diferite, indiferent ca acestea vor fi Intel sau AMD, ori Xen, VMware, KVM sau VirtualBox.

Linux si Windows
Cele doua platforme majore ale momentului sunt interoperabile prin intermediul standardelor deschise, iar unde acestea nu sunt disponibile, interoperabilitatea este posibila prin intermediul unor solutii gen Samba. Anul 2009 ne va aduce versiunea Samba 4 cu suport nativ pentru Active Directory si Group Policy, ceea ce va permite o gestionare mai facila a statiilor Windows de pe servere Linux, precum si un grad mai scazut de dependenta fata de Microsoft. Aceasta functionalitate va fi bine primita in special de administratorii retelelor mici si medii de 20 - 100 de statii. Mediile enterprise vor trebui sa astepte o versiune matura a Samba 4 in 2010, probabil odata cu RedHat Enterprise Linux 6.
Pentru Microsoft, evenimentul principal al anului va fi reprezentat de lansarea Windows 7, care eventual va reusi sa imbunatateasca imaginea sifonata de Windows Vista. Dupa o campanie beta foarte bine orchestrata, Windows 7 a fost bine primit de media, jurnalistii si testerii apreciind sporul de perfomanta adus de Windows 7 fata de Vista. Cu toate ca testerii independenti ce au pus fata in fata Vista cu Windows 7 si Ubuntu Linux au aratat un avantaj al distributiei Linux in fata Windows 7 in termeni de performanta, aceasta imbunatatire a noii versiuni Windows ridica stacheta pentru noile distributii si este de asteptat ca in special Ubuntu si Fedora sa investeasca masiv in aceasta directie.

Anul Linux-ului?
In 2009, nu vom vedea mai des Linux, in schimb Linux se va regasi mai des in jurul nostru fara a-i percepe existenta. Il vom regasi in retele sociale utilizate, in telefonul cu wireless si camera foto de 12 MP sau in set-top-box-ul TV cu inregistrare automata a programelor.
2009 nu va fi anul desktop-ului Linux si nici al serverului Linux. In schimb va fi un nou an in care Linux va aduce mai aproape ceea ce a oferit inca de la inceput: libertatea de a alege si comoditatea de a inova.

Articol realizat de Mircea Mitu, Director Tehnic al IT Assist, pentru numarul din luna februarie a revistei ComputerWorld